Doar pentru că așa simt !

Azi e 7 martie, da, mâine e 8, poimâine va fi 9 si zilele vor curge firesc cu toate ce sunt si tânjesc să fie…

Azi, vreau să- i mulțumesc mamei mele, nu fiindcă așa trebuie, ci fiindcă așa simt si mai mult decât atât fiindcă am nevoie de asta.

Nu m-am luptat cu mama mea atât niciodată cât m-am luptat de când sunt mama la rândul meu si,  mă refer cu precădere la lupta din sufletul meu, care a fost nespus de intensa, dar mereu revelatoare, mereu întorcându-mă spre mine si doar spre mine… De ce-urile fară sens, judecata, reproșurile , orgoliul…

Apoi, încet, încet am început să înțeleg si, foarte ciudat, în momentul în care am purces să nu mă mai judec pe mine ca mamă, să nu mai cert atât, să mă accept cu căderi si prăpăstii si mai ales să mă las să fiu , a încetat si bătălia cu ea. Si a venit așa că o înlănțuire fireasca rostul..

Stiu ca mama mea a făcut tot ce-a putut mai bine , am credința că femeia aceasta minunata care m-a adus pe lume a cautat în ea si a găsit cea mai bună mamă , mama potrivită pentru mine, mama Mea.

Mulțumesc, mamă, până la lună si înapoi !

Mulțumesc, mamă, primăvara mea atât cât voi exista vei fi tu!

10362377_784380821596033_364729324605885047_n