Acasă » Pentru uriasi » Aluaturi sărate » Plăcintă cu leurdă

Plăcintă cu leurdă

Vă daţi seama că dacă scriu la asemenea ore, nu pot fi decât la Deva ? :) Da, o altă săptămână cu bunicii nostri muuult iubiţi!!!

Cât despre aiastă plăcintă era evident că  o să urmeze, nu?  Adică, ori am gătit leurdă în perioada asta, ori n-am mai gătit deloc🙂 ! Ne-am înverzit de-atâta leurdă si în curând o să aducem mai mult a extratereştii decât a simplii muritori 🙂 :)  ! ….  Sunt iremediabil îndrăgostită de aceste frunzuliţe verzi si usturoiate🙂 !! Iar plăcinţica asta e o nebunie !

Aluatul îl cunoaşteţi deja de la  celebra🙂  plăcintă delicioasă ! Ceea ce e diferit, si bineînţeles cel mai important e umplutura cu leurdă!

Aşadar pentru umplutură avem nevoie de:

  • o jumătate kg leurdă sau mai multă, după preferinţe
  • trei cepe verzi sau mai multe, din nou depinde de gusturi
  • cremă de brânză sau brânză de oaie, sau amândouă (eu am pus două linguri zdravene de crema de brânză La Dorna si apoi am mai ras puţin parmezan)
  • sare, piper

Leurda o spălăm bine, o fierbem 3-4 minute, apoi o tocăm mărunt(vă sfătuiesc să folosiţi blenderul eu n-am mărunţit-o atât de bine)  :( . Ceapa o tăiem bucăţele mai mari, o călim în puţin ulei de măsline si un pic de apă( ştiţi voi tehnica mea) adăugăm leurda si mai lăsăm pe foc mic 2 minute, punem şi brânzica si mai zăbovim un minut.

Peste aluatul pregătit ca la plăcinţica delicioasă turnăm compoziţia. Iar aluat, presărăm apoi  seminţe si fuga la cupul preîncălzit pentru 30 de minute.

Grăbiţi-vă s-o încercaţi cât mai găsiţi leurdă!!!  Si pregătiţi-vă s-o tot coaceţi , căci nu v-a fi doar aşa o pasiune scurtă si mistuitoare, ci o iubire statornica, de-o viaţă🙂 ! Leurdarii stiu ce spun🙂 !

Poftă dragilor si o duminică mare cât o vacanţă!

6 gânduri despre „Plăcintă cu leurdă

  1. Eu am incercat si varianta pe dulce, cu branza, stafide, oua, smantana, zahar, putin gris ca umplutura, iar aluatul usor indulcit, in care am scapat cateva fructe sanovitesti, minuscule, uscate. Deci e o recomandare.🙂

  2. Cea mai recenta varianta, dar si cea care-mi place cel mai mult, e cea cu 3 straturi de umplutura; ciuperci champignon trase putin la tigaie impreuna cu ceapa verde, sare, piper (compozitia racita si scursa bine de ulei), plus un strat de sunca, plus inca un strat de branzeturi intre cele doua parti de aluat. E drept, copiii nici nu gusta, dar noi mancam si cu urechile.. in loc de paine, alaturi de o mancare simpla de spanac.

  3. Wau! Asta e dezmat🙂 ! Cred ca e nebunie! Mie imi place foarte mult aluatul in sine, consistenta lui! Multumesc mult de sugestii!
    Si ma bucur ca bunatatea asta de placinta va ocupa mesele🙂 !

  4. Fiarta (sau chiar doar oparita), leurda (ca orice frunza frageda) tinde sa-si piarda textura si o mare parte din gust si aroma. Dimpotriva, as recomanda ca ea sa fie cruda in momentul in care placinta ajunge in cuptor – caldura cuptorului o va inmuia indeajuns si, chiar daca nu este taiata destul de fin, nu va pune nici probleme de aspect, nici de taiere.

  5. Buna! Da, asa e isi pierde textura si chiar si proprietatiile nutritive, dar baietelul meu de doi anisori nu o mananca cruda :(! Eu o pregatesc si sub forma de salata si sunt incantata de gustul ei usturoiat!
    Multumesc de vizita si de sugestii! O zi minunata!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s