Mâncare de curcan cu măsline

Intotdeauna mi-a plăcut să experimentez lucruri noi, să încerc combinaţii mai deosebite, să nu gătesc doar aşa ca să „pun ceva în oală” :).  Din fericire am si un soţ care apreciază din plin fantezia la bucătărie si nu mă „condamnă” la a găti doar preparate tradiţionale, chiar din contră…

Aşadar vă propun o mâncărică mai altfel, dar nespus de savuroasă si înmiresmată!

Avem nevoie de:

  • o caserolă pulpe de curcan, dezosate si tăiate bucăţele (500-600 de grame)
  • un ardei( eu am avut roşu la congelator)
  • o ceapa măricică
  • o mână bună de măsline( eu am folosit marinate)
  • 10 cl de vin sau pur şi simplu apă
  • sare, piper, cimbru

Eu am preparat mâncărica în wok. Prima dată am prăjit bucătelele de carne în ulei până s-au albit. Apoi le-am scos pe o farfurie si am pus în locul lor ceapa tăiată bucăţele mai mari, ardeiul la fel. Le-am lăsat 10 minute la foc mic. Am adăugat vinul, măslinele, cimbrul, sare şi piper. Am pus capacul si am lăsat la foc mocnit 30-40 de minute sau până observaţi că, carnea e bine pătrunsă.

Merge de minune cu o garnitură de orez simplu (noi suntem înebuniţi după orez în orice formă) sau cu orice vă place vouă :)!

Poftăăăăăăăăă!

Pâinică integrală cu susan

Pâinica e o sursă bună de cereale pentru cei mici, iar ei o îndrăgesc nespus. Nu cred că există copil care să refuze o bucăţică de pâine fragedă si înmiresmată! Tocmai de aceea eu caut să îi pregătesc lui Matei pâinică aurie şi sănătoasă cât de des pot. Fac porţii mai mici, deoarece nu îi dau mai mult de trei zile dintr-una.

Avem nevoie de:

  • 2 căni făină integrală
  • 150 ml  apă caldă
  • 2 linguri bune de susan (susanul e o sursă nemaipomenită de calciu)
  • 10 gr de drojdie
  • 2 linguri  ulei de măsline
  • un praf de sare

Dacă doriţi să pregătiţi mai multă nu trebuie decât să dublaţi cantităţile.

Facem maiaua din drojdia dizolvată în 1 lingură de apă calduţă, sare si o lingură de făină. Lăsam să se odihnească 5 minute. Amestecăm făina cu susanul, adăugăm drojdia, uleiul si restul de apă. Frământăm bine si lasăm la odihnit 30 de minute! Eu acopăr vasul cu un servet.Intindem o foaie mai grosuţă şi decupăm cu un pahar cu gura mai larga pâinicile.Punem hârtie de copt în tava mare de la aragaz si asezăm frumos rotunjoarele :). Le înţepăm cu furculiţa pentru model, le ungem cu puţină apă caldă şi presărăm diverse seminţe sau fulgi ( eu am pus fulgi de ovăz). Dăm la cuptor pentru aprox 20 de minute. Din nou nelipsitul ajutor de bucătar 🙂 :Nu este o pâine pufoasă, dar e deosebit de gustoasă, săţioasă si sănătoasă, nu mai vorbim…

Matei o mănâncă cu unt şi cu miere, înmuiată în ciorbiţă sau pur şi simplu goală.

Să fiţi sănătoşi şi să aveţi poftă numai de bunătăţi!!

Clătite bănăţene

Iar e vineri/ Bine-mi pare!!! Vinerea , în mod paradoxal sunt plină de energie şi reuşeşc să fac o mulţime de lucruri şi asta pentru că urmează două zile de alintare şi huzur :).

Si nu ştiu ce ar putea exprima mai bine atâta desfătare decât nişte clătite cu brânză si bezea, specifice Banatului.

O feerie gustativă!!!!!!!!!!!

Avem nevoie de:

  • 8 clătite aşa cum le pregătiţi voi de obicei( cu făină ,ou, lapte, apă minerală)
  • 250 de grame brânză dulce
  • 4 ouă (de casă am folosit eu si de aici si culoarea de un galben intens a cremei de gălbenuşuri)
  • 200 de grame smântână duce( eu am folosit smântână pentru frişcă de la Dorna)
  • 2 plicuri zahăr vanilat
  • 200 de gr zahăr (eu am folosit brun)
  • stafide (un pumn)

Intr-un bol amestecăm brânza cu un ou întreg, 50 de gr de zahăr, un plic zahăr vanilat si stafidele înmuiate în prealabil în puţin rom sau în lapte..

Separăm ouăle. Gălbenuşurile le mixăm cu un plic de zahăr vanilat, 50 de gr de zahăr si smântâna.

Umplem clătitele cu amestecul de brânză si le împachetăm cum ne place.

Le asezăm într-o tavă sau într-un vas de yena uns cu unt, mai punem şi deasupra bucăţele mici de unt ca în imagine:

Apoi urmează nebunia, batem albuşurile spumă tare, mai adăugăm 100 de gr de zahăr si continuăm baterea până se dizolvă complet.

Turnăm peste clătite crema de gălbenuşuri cu smântână şi acoperim cu bezeaua.

Dăm la cuptor la 150 de grade până se caramelizează bezeaua.

Et voila!!!

Visul unei nopţi de iarnă, nu altceva 🙂 !!!

Un sfârşit de săptămână de neuitat alături de cei dragi!

Inspiraţie: reţeta Laurei

Tort Omul de Zăpadă

Azi Teiuţ, cum îmi place mie să-l alint, împlineste un an si 6 luni! Si dacă tot suntem în luna decembrie şi zăpada nu vrea să ne viziteze încă, ne-am gândit să sărbătorim cu acest tortuleţ năzdrăvan si haios întocmai ca el :).

Se prepară foarte simplu,  iar un desert mai sănătos si mai apetisant pentru un copilaş de această vârstă nu cred că există.

Avem nevoie de:

  • 1 cană de orez decorticat pentru a fi cât mai alb
  • 2 mere măricele, soiul ionatan
  • 150 de gr cocos ras
  • 2 linguri bune miere de albine de salcâm
  • diverse seminte, stafide pentru ornat

Dacă dublati cantităţile veţi obţine un Om mai mare si mai dolofan pe care îl pot hăpăi mai multi copilaşi. Oricum si aşa Matei a putut mânca doar căpşorul si jumătate din burtică :), restul a fost savurat cu bucurie de mama.

Orezul îl fierbem într-un litru de apă la foc mic. Durează cam 25 de minute. Apoi îl scurgem bine,bine si îl lăsăm să se răcească. Între timp curăţăm merele si le radem pe răzătoarea mică. Intr-un castron punem orezul rece, merele rase, mierea si cocosul. Omogenizăm bine. Merele din păcate s-au oxidat deşi le-am stropit cu lămâie, aşa ca zăpada noastră nu a ieşit de un alb imaculat :(.  Cocos mai putem adăuga dacă compoziţia nu ni se pare suficient de vârtoasă. Apoi modelăm trei „bulgări de zăpadă” de mărimi diferite. Îi asezăm unul peste altul pe un platou. Si ne ocupăm de partea cea mai distractivă şi creativă în acelaşi timp:  asezăm nasul,  un vârf de migdală, gura,  o bucată de coajă de măr, ochii,  două jumătăţi de seminţe de dovleac, pălăria tot o coajă de măr şi nasturii, alte migdale. Desigur aici  vă puteţi juca şi puteţi lăsa fantezia să zburde în voie…… Pe platou am presărat nişte fulgi de cocos pentru a sugera zăpada.

Tortul poznaş se dă la frigider câteva ore apoi se serveste. Noi am sărit peste această etapa si l-am servit imediat, căci Matei era în delir :).

Puiul meu s-a distrat tare de arătarea numită de mine Om de Zăpadă si a păpat cu mare plăcere chiar si ochişorii verzi :).

Trebuie să-l încercaţi negreşit, prichindeii vor fi tare încântaţi!

Nu vă mai urez decât distracţie la gătit!!!!

Inspiraţie : cartea Copilul vegetarian de Elena Pridie

Ce mai păpăm la un an si 6 luni …

Aşa cum v-am promis săptămâna trecută, voi încerca să vă inspir cu ce mai păpăm noi , respectiv meniul unei zile întregi.  Sper să vă fie de folos atunci când nu mai aveţi inspiraţie şi de asemenea îmi doresc tare mult să ne împărtăşiţi si voi ce mai păpaţi, aşa pentru un meniu cât mai variat.

Aşadar :

Dimineaţa, adică în jurul orei 10 păpăm fructele combinate cu diverse seminţe, fulgi sau biscuiţi. (laptele îl bem în jur de 6,30-7 când ne trezim prima dată, căci mai dormim apoi până la8,30-9)

Ieri am mâncat aceasta combinaţie:Nuca eu o las cel puţin 30 de minute în puţină apă plată pentru a se înmuia şi a se digera uşor împreună cu fructele. Fursecul e o bucăţică de chec simplu făcut de mine. Iar mărul şi para sunt cam nelipsite, căci acestea sunt fructele sezonului. De data aceasta  am mixat toate ingredientele cu blenderul stik şi am obţinut aceasta pastă aurie si absolut delicioasă…Prânzul nostru e din două părţi în general, adică pe la ora 12,30 mâncăm supica sau ciorbiţa (un bol zdravăn) şi după somnul de prânz păpăm felul doi. Mai sunt şi excepţii bineînţeles, când inversăm locul preparatelor şi mâncăm supa după ce ne trezim sau mâncăm câte puţin din amândouă înainte de somnic.

Ieri am avut în meniu supică de curcan. Noi mâncăm cărniţa şi zarzavaturile tocate mărunt în supă. Ceapa fiartă o mâncăm aşa goală si pătrunjelul la fel, de altfel mâncăm cu mare plăcere orice legumă fiartă 🙂  In loc de tăieţei sau găluşte, ieri am pus în supică cuş-cuş. Felul doi am pregătit o delicioasă mâncărică cu praz,ardei, mazăre, cartofi, sos de roşii si mărar.Mazăre nu i-am dat prea des lui Matei până acum, doar aşa câteva bobiţe adăugate în vreo ciorbiţă, dar am congelat câteva punguţe de mazăre proaspătă şi fragedă. La fel am congelat şi ardeii curăţaţi de sâmburi si tăiaţi în patru.

Mâncărica am pregătit-o astfel:

Am tăiat prazul rondele subţiri, l-am pus în crăticioară , am pus peste puţin ulei de măsline si l-am pus la foc mic, adăugând imediat si puţina apă.  Aşa dau un gust bun mîncării fară să prăjesc ceapa sau prazul. Nu le pun niciodata în ulei încins! Apoi am pus cartofii şi mazărea aşa congelată si am mai pus puţină apă fierbinte, cât să le acopere. După ce au fiert 10 minute am adăugat ardeiul tăiat mărunt, am mai lăsat 5 minute şi am adăugat pasta de roşii si am mai fiert compoziţia aprox 10 minute, deci în total cam 20-25 de minute. Insist asupra acestor paşi, deoarece trebuie să avem în vedere că unele legume fierb mai repede, si daca uitam de ele pe foc îşi vor pierde toate vitaminele atât de preţioase pentru puiuţii noştri. De asemenea este mai bine sa adaugam peste legume apă fierbinte, căci astfel păstrăm cât mai multe din calităţile nutritive iniţiale.

Din păcate anul acesta nu am fost pe fază cu congelatul roşiilor (ştiu o metodă f bună pe care o să v-o dezvălui la rubrica Mici secrete de mămică) aşa că folosesc această pastă din roşii organice cumpărată din Real.

Cina, în jur de ora 19,30-20, dar nimic nu e bătut în cuie :). Am servit o mămaliguţă cu brânzică dulce iar deasupra am ras puţin caşcaval de casă şi am mai adăugat puţin iaurt.

Când ne culcăm , în jur de ora21-21,30, mai bem o porţie de lăptic.

Între mese uneori mai gustam ceva:  un biscuite, o bucăţică de măr sau chiar puţină pâine integrală cu miere.

Cam asta ar fi! In rest voie bună si multă, multă răbdare!

Sper să ne împărtăşiţi şi voi ideile voastre la comentarii.