Zeul mersului…

Vreme de două săptămâni nimic nu a mai tulburat liniştea absolută dintre paginile blogului…. Paradoxal, în aceste două săptămâni viaţa noastră a fost mai zgomotoasă ca niciodată, mai activă şi mai obositoare ca oricând.  A sosit timpul Mersului…..

Da, la un an si două săptămâni am făcut primul pas (singur) pe parchet :). Si au urmat alţii şi alţii, încet-încet. La un an şi o lună făceam deja şase- opt paşi de furnică, iar acum trecem dintr-o camera în alta cu paşi de uriaş! Acum chiar suntem Zeul Mersului, deşi noi ne credeam chiar de la primul pas :).

Dimineata ne trezim cu poftă de mers, iar dacă mama a uitat cumva să ascundă săndăluţele de casă şi apucăm să le vedem s-a zis şi cu schimbatul scutecului şi cu îmbrăcatul, căci până nu ne luăm papucii vrăjiţi nu ne lăsăm. Seara ne culcăm tot cu gândul la plimbări şi doar o baie lungă şi relaxantă ne mai ostoieşte dorul de mers. Iar peste zi pluteşte un entuziasm nemaiîntâlnit, o grabă frenetică de a ne deplasa şi mai mult şi mai repede … E un spectacol incredibil de care nu ne mai săturam!

Afară e puţin altă poveste… Aici explorarea bate mersul şi mama şi tata se cocoşeaza din greu la fiecare pietricică, floare, frunză, băţ…..baltă, noroi, gunoaie 😦 etc, etc.

Solicitant, obositor, greu? Da, trei cuvinte cheie ale acestui timp. Minunat, extraordinar, fabulos? Da, trei cuvinte magice ale copilăriei.

Voi cum ati facut primii pasi ?

Sărăţele…nesărate

O nebunie de sărăţele pentru prichindei! Reţeta am găsit-o într-o revistă, dar am adaptat-o pe ici pe colo.

Avem nevoie de:

  • 100 gr unt
  • 6 linguri  (zdravene) de făină
  • 100 gr brânză dulce (eu am pus caş ras pe răzătoarea mică)
  • 1 ou
  • susan, mac, seminţe de in, chimen (oricare variantă o preferaţi)

Untul moale se amestecă cu făina şi se frământă, apoi se adaugă brânza (caşul) şi se frământa din nou pâna se obţine un aluat omogen. Se aşează aluatul în folie şi se pune la rece pentru 30-60 de minute.

Se întinde o foaie groasă de vreo 6-7 mm. Se unge cu ou, se rade mozzarella şi se presară seminţele!

Se taie cu măiestrie 🙂 şi se aşează în tava unsă cu unt.

Se coc la foc mediu 10-15 minute (cuptorul trebuie să fie încălzit).

Aşa arată drăgălaşele:

Sunt bune-bune!! Deşi nu sunt sărate, caşul le dă un gust foarte bun iar, mozzarella o aromă îmbietoare. „Am furat” şi noi două bucăţele şi ne-am abţinut cu greu să nu le înfulecăm pe toate!

Cât despre Matei vă puteţi convinge singuri: se băteau turcii la gura lui :).

Poftă bună la pitici!